E. V. Tarle

Evgheni Viktorovici Tarle (27 octombrie [stil vechi: 8 noiembrie] 1874 – 6 ianuarie 1955) a fost un istoric sovietic de renume, academician al Academiei de Științe din Rusia și cercetător marxist. Născut în Kiev, Tarle a devenit unul dintre cei mai influenți istorici ai perioadei sovietice, fiind cunoscut pentru studiile sale asupra unor evenimente majore din istoria europeană și rusă, precum invazia napoleoniană a Rusiei din 1812 și Războiul Crimeii (1853–1856). Opera lui Tarle reflectă influența marxismului asupra interpretării istorice, concentrându-se pe teme precum imperialismul, naționalismul rus și conflictele sociale. Printre lucrările sale cele mai importante se numără „Napoleon și invazia din 1812” și „Războiul Crimeii”, ambele fiind considerate contribuții semnificative la înțelegerea acestor momente istorice. Deși a fost un susținător al istoriografiei marxiste, Tarle a avut deseori opinii care intrau în conflict cu autoritățile sovietice, ceea ce i-a adus dificultăți în cariera academică. Pe lângă activitatea sa de cercetare, Tarle a fost profesor la Institutul de Stat de Relații Internaționale din Moscova, unde a educat generații de diplomați și istorici. A activat în perioada literară sovietică, fiind influențat de ideologia epocii, dar păstrând o abordare riguroasă și analitică. Evgheni Tarle rămâne o figură marcantă a istoriografiei ruse,